Prezentare Generală a Judeţului Iaşi

 

Galerie Foto 

 

Situat în partea de nord – est a României, în Podişul Moldovei, Judeţul Iaşi, este mărginit la vest de râurile Moldova şi Siret, iar la est de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica Moldova).

Având o suprafaţă de 5476 Km2 (2,3 % din suprafaţa României), judeţul Iaşi se situează între judeţele medii ca întindere (locul 23 între celelalte judeţe ale ţării), iar după numărul  populaţiei (cu 821.952 locuitori la 01.01.2011, respectiv 3,8 % din totalul pe ţară ), ocupă locul 2 (după municipiul Bucureşti, care avea 1.937.421 locuitori).

        Organizarea administrativ teritorială a judeţului (la 31.12.2011) include 2 municipii (Iaşi şi Paşcani), 3 oraşe (Hârlău, Tg. Frumos şi Podu Iloaiei), 93 comune şi 418 sate; reşedinţa judeţului este municipiul Iaşi, unul dintre cele mai importante oraşe ale României (cu 309.631 locuitori la 01.07.2010, ocupând locul 3 pe ţară, după municipiile Bucureşti şi Timişoara).

        Relieful judeţului este alcătuit din dealuri prelungi (cu înălţimi cuprinse între 200 şi 593 m) şi văi largi, cu şesuri aluviale extinse, ce aparţin de Podişul Sucevei, Podişul Bârladului (Central – Moldovenesc) şi Câmpia Moldovei.

Clima este temperat – continentală, cu variaţii ale temperaturii între – 36 şi + 400C, media multianuală fiind de aproximativ + 9,50C.

        Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile (Prut, Siret, Jijia, Bahlui etc.) şi un număr important de lacuri, iazuri şi heleştee.

        Vegetaţia naturală este specifică silvostepei, cu păduri de foioase, alternând cu terenuri agricole, pajişti secundare, zăvoaie de plop şi salcie şi pajişti de iarbă moale.

Fauna judeţului este reprezentată de specii diverse de animale (mistreţul, lupul, vulpea, căpriorul, iepurele, veveriţa, etc.), iar fauna acvatică este favorabilă creşterii crapului, bibanului, cleanului şi somnului.

Resursele naturale ale judeţului sunt reprezentate de roci şi materiale de construcţii de interes local (calcare, gresii, argile, nisipuri, pietrişuri) şi ape minerale cu valenţe terapeutice şi de consum; solurile judeţului prezintă o gamă variată, determinată de diversitatea reliefului şi condiţii climatice neuniforme (cernozionuri, soluri cenuşii, brune şi aluviale), mare parte din acestea fiind erodate sau prezintă pericol de eroziune.

 

Scurt istoric al Judeţului Iaşi

 

▪ Istoria Iaşului este marcată de numeroase monumente şi vestigii arheologice. Săpăturile arheologice au scos la iveala una dintre cele mai strălucitoare culturi neolitice din Europa - faimoasa cultură Cucuteni (5000-4500 î.Hr.);

▪ "Oraşul celor şapte coline", comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca fiind "O nouă Romă", Iaşul a fost atestat prima dată într-un document din secolul al XV-lea, emis de către Alexandru cel Bun (1400-1432), prin care acorda privilegii comerciale negustorilor polonezi din Lvov. Istoria oraşului este, însă, mult mai veche.

▪ Numele oraşului este strâns legat de aşa numita "perioadă de aur" a culturii româneşti. Multe personalităţi au trăit, au studiat, au lucrat sau au creat în Iaşi, oraş  considerat "capitala culturii şi spiritualităţii româneşti";

▪ 1400: este atestată documentar aşezarea Iaşi;

▪ 1564: Iaşul devine capitală domnească;

▪  În secolul al XVI-lea, Despot Vodă inaugurează în Iaşi "Şcoala latină de la Cotnari", instituţie care a promovat studiile de latină nu numai în Iaşi şi în întreaga Moldovă, ci în întreg spaţiul românesc;

▪ 1641: la Iaşi se înfiinţează "Academia Vasiliană" şi prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 - 1653);

▪ 1646: Mitropolitul Varlaam publică la Iaşi "Cazania" sau "Carte românească de învăţătură"; tot în acest an apare primul cod de legi în limba română;

▪ 1679: Dosoftei tipăreşte la Iaşi traducerea din limba greacă a "Liturghierului";

▪ 1831: domnitorul Mihalache Sturdza înfiinţează "Spitalul Militar de Urgenţă", primul Spital Militar înfiinţat în Principatele Române, unitate sanitară operativă care se poate mândri cu o funcţionare  neîntreruptă în toată această perioadă;

▪ 1835: la Iaşi este înfiinţată "Academia Mihăileană";

▪ 1836: se înfiinţează Conservatorul Filarmonic Dramatic din Iaşi;

▪ 1860: este înfiinţată Universitatea „Al. I. Cuza";

▪ 1863: se constituie Societatea cultural-literară "Junimea" în cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari personalităţi ale culturii româneşti: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă, AD Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi alţii.

​